Materialele din care este construită sauna trebiue să reziste la temperatura de 110° C, să asigure o climă sănătoasă în saună și să fie cât se poate de rezistente în timp.
Lemnul
Lemnul este indispensabil pentru construcția saunei dintr-o serie de motive.
Respirație naturală
Lemnul conțină celuloză, proteine și plasmă, substanțe care se adaptează la conținutul de vapori. Din această cauză spunem că lemnul “respiră”. Astfel se înlocuiește aerul uzat și vaporii în exces. Datorită conținutului de apă se modifică și volumul lemnului.
Conductivitate termică redusă
Lemnul este un conductor termic slab. Așa se explică faptul că nu ne ardem pe suprafețele de lemn din saună, cu toate că temperatura ambientală este de aproape 100° C. Comparativ: fiecare material are o constanță (λ) care determină conductivitatea termică a acestuia. Argintul este un conductor termic bun(λ=407). Lemnul, în funcție de densitate, are valoarea λ = 0,10-0,20.
Lemnul înmagazinează căldura
Lemnul are capacitatea determinată a climei din saună de a prelua căldura și de a disipa încet și constant în aerul din încăpere.
Textură și atmosferă
Lemnul are o textură frumoasă și asigură o atmosferă plăcută.
Ce tip de lemn utilizăm pentru diferite elemente ale saunei?
Foioasele și rășinoasele au structură deiferită. În funcție de locul utlilzării, pentru diferitele elemente ale saunei sunt potrivite anumite esențe de lemn.
Acoperișul și pereții
Brad sau molid, pin nordic, hemlock canadian, mesteacăn
Băncile și șezlongurile
Anin, mesteacăn, tei, arțar, castan, plop, molid nordic
Ușa saunei
în general rășinoase
Soba de saună
Potrivit unei zicale finlandeze, “Soba este sufletul saunei”. Pentru ca soba noastră să ofere clima autentică de saună, va trebui concepută în așa fel încât să genereze mai multă căldură radiantă în loc să încălzească aerul. Trebuie să stea liber, nu este permis să o acoperim sau să o așezăm după bănci, deoarece razele termice nu se dispersează uniform în încăpere.
Soba electrică
În interiorul sobei electrice există rezistență electrică care prin încingere transmite căldură direct pietrelor,Acestea înmagazinează căldura şi o transmit în saună. Pentru soba electrică este necesar un conector de înaltă tensiune de 380 volţi. Unele sobe au elemente de comandă şi de conectare încorporate.
Avantajul sobelor electrice constă în faptul că se găsesc şi în mărimi mici.
Performanţa necesară se reglează în funcţie de mărimea cabinei de saună.
Soba de saună cu combustibil lemnos
Este mai mare decât soba electrică şi este prevăzută cu horn. Se alimentează cu lemne printr-o uşiţă rabatabilă. De la lemnele care ard, energia termică se transferă pietrelor. Acestea înmagazinează căldura şi o transmit încet şi constant sub formă radiantă plăcută în atmosfera încăperii. Soba de saună cu combustibil lemnos este foarte potrivită pentru sauna de grădină, aceasta trebuind să măsoare minim zece metri pătraţi. Important: soba de saună cu combustibil lemnos trebuie să respecte normele în vigoare legale.
Avantaj: focul cu lemne creează o ambianţă magică străveche.
Dezavantaj: consumul de lemne este mare, deci costă destul de mult. Este nevoie de 1 kg de lemne pe oră.
Soba finlandeză cu pietre
Această sobă funcţionează tot pe principiul radiaţiei termice. Acest tip de sobă este de fapt un vas de piatră umplut cu 20-35 kg de piatră bazaltică, fiind prevăzut în jur cu un filament de încălzire de grosimea degetului. Pietrele încinse în acest fel transmit căldura în saună, încet şi constant.
Avantaje: consumul de energie este minim, deoarece energia termică ajunge direct pe pietre. Atunci când soba ajunge la temperatura dorită încălzeşte numai cu o treime din capacitatea sa energetică.
Sisteme multifuncţionale
Clima dorită în sauna de acasă se poate stabili prin apăsarea unui buton. Sistemele auxiliare – montate lângă sobă sau pe grătarul de protecţie – generează aer fierbinte şi transformă sauna în baie de aburi, saună cu aer cald sau baie cu plante medicinale.
Practicarea saunei în lumină colorată
În cazul în care efectul terapeutic al saunei nu ne este de ajuns, putem practica sauna în culorile curcubeului. Aceste sisteme industriale se montează pe tavanul cabinei de saună
Important
Atenţie la verificarea electrică!
Soba trebuie să fie verificată din punct de vedere electric de către un specialist.
Pietrele de sobă
Pietrele trebuie să reziste la foarte multe: schimbarea frecventă de temperatură – se încing până la înroşire şi după udare se răcesc – este o adevărată „tortură” pentru pietre. Între timp nu au voie să se spargă sau să se fisureze. Dacă se întâmplă, se pierde capacitatea lor de înmagazinare a căldurii. În timp ce se încălzesc nu pot inhiba fumul, mirosurile şi gazele. Pietrele trebuie să fie termorezistente până la temperatura de 900° C şi nu este permis să fie fisurate sau să fie inegale din punct de vedere structural. Dacă sunt mari şi ovale cât un cartof înseamnă că au forma aproape ideală.
Tipurile pietrelor de saună
Finlandezii optează cu precădere pentru peridotit, dar putem utiliza şi alte tipuri de pietre: granit, diorit, gabro, bazalt, gnais, cuarţit.
Important
Probă cu pietrele de saună Pietrele care explodează sunt foarte periculoase. De aceea este necesară o verificare termică, pentru a stabili dacă pietrele sunt potrivite pentru utilizarea în saună. Se încing pietrele deasupra flăcării, până devin roşii, apoi se aruncă în apă rece. Dacă se sparg, apar fisuri sau scot sunete ciudate, de parcă le-am lovi între ele, nu se utilizează în saună în niciun caz.
De câte pietre avem nevoie pentru saună?
Necesarul de pietre se modifică în funcţie de modul cum a fost construită soba şi mărimea cabinei de saună.
Pentru o sobă în care arde focul permanent, în funcţie de mărimea cabinei de saună, este nevoie de 20-35 kg de pietre.
Pentru o sobă construită pe principiul de înmagazinare a căldurii sunt necesare 100-300 kg de pietre.
Pentru încălzirea unei saune de pământ este nevoie de 500 kg de pietre.
Materiale termoizolante
Este vorba despre materialele care izolează spaţiul interior de pierderile de căldură, frig, sunete sau de umiditate. Unul dintre cele mai importante aspecte legate de construirea saunei îl reprezintă păstrarea căldurii, care a fost generată cu un consum mare de energie. Materialele termoizolante împiedică transferul termic. Aceste materiale termoizolante sunt necesare numai în cazul construcţiei din elemente, deoarece scândurile utilizate sunt prea subţiri pentru a putea păstra căldura în interiorul saunei.
La ce trebuie să fim atenţi
Contrar modului normal de construcţie, stratul termoizolant nu se aplică în exterior, ci pe peretele din interiorul saunei.
Materialele termoizolante trebuie să fie termorezistente, fără miros şi ignifuge.
Cele mai populare materiale termoizolante pentru saună sunt vata minerală, folia de aluminiu, pluta şi izolaţia cu spaţii de aer.
Important
Materialele nepericuloase din punct de vedere biologic
Atenţie la vata minerală şi la cea de sticlă! Cele mai multe direcţii de sănătate publică au calificat inhalarea fibrelor de sticlă ca fiind cu risc cancerigen. Din 1995 în comerţ există un alt tip de vată minerală, ale cărei fibre s-a dovedit că prezintă o degradare biologică optimă în organismul uman. Celuloza nu este dăunătoare din punct de vedere medical, dar este un material termoizolant mai costisitor. Se produce din hârtie reciclată selecţionată. Cel mai bine este să consultăm un specialist în construcţii despre materialele nepericuloase.
Stratul de blocare a vaporilor
Orice tip de saună care se realizează cu pereţii în mai multe straturi (saună cu construcţie stratificată) necesită un strat de blocare a vaporilor. Acest strat se aplică pe peretele interior, înainte de stratul termoizolant. Acesta împiedică pătrunderea umidităţii în stratul termoizolant, altfel în scurt timp sauna ar deveni impracticabilă: izolaţia ar începe să mucegăiască, ar pierde din funcţia termoizolatoare şi ar emana un miros neplăcut. De fapt, cum ajung vapori într-o saună uscată cu aerul fierbinte?
Stratul perfect de blocare a vaporilor
Fiecare persoană din saună pierde un litru şi jumătate de apă prin transpiraţie! La aceasta se adaugă formarea de aburi generată de udarea pietrelor încinse şi conţinutul relativ de vapori al saunei, care înainte de încălzire era de 60%. Pentru a împiedica pătrunderea umezelii în izolaţie, plăcuţele antioxidante din cupru, aluminiu sau zinc sunt cele mai potrivite.
Fluxul de aer
În saună ne simţim bine numai dacă clima este sănătoasă. Condiţia de bază este asigurarea sistemului de ventilaţie şi aerisire, care împiedică acumularea vaporilor emanaţi de corpul uman şi a aburilor înecăcioşi. Dacă nu avem destul oxigen, există riscul de sufocare!
Circulaţia aerului
În încăpere aerul pătrunde printr-o deschizătură situată sub soba de saună. Aerul pătruns se încălzeşte, se ridică spre tavan şi se dispersează în mod uniform în încăpere. După ce s-a răcit, aerul folosit coboară spre pardoseală, de unde este condus afară.
Aerisirea naturală
La cele mai multe modele de saună este necesară aerisirea artificială, în schimb la sauna din buşteni lemnul este cel care preia rolul aerisirii. La o temperatură de peste 70° C, în saună se formează o presiune mai joasă decât în aerul exterior. Această presiune joasă este suficientă ca să ajungă aer proaspăt în interiorul saunei, prin structura celulară a lemnului.
Aerisirea artificială
La cele mai multe modele de saună este necesară aerisirea artificială, în schimb la sauna din buşteni lemnul este cel care preia rolul aerisirii. La o temperatură de peste 70° C, în saună se formează o presiune mai joasă decât în aerul exterior. Această presiune joasă este suficientă ca să ajungă aer proaspăt în interiorul saunei, prin structura celulară a lemnului.
Aerisirea artificială
În timpul aerisirii trebuie să fim atenţi la următoarele.
Pe piele se simt şi cele mai mici mişcări ale aerului, fapt neplăcut şi care poate dăuna climei saunei. Din această cauză se va evita formarea curentului în saună. Cu cât sauna este mai mică, cu atât schimbul de aer trebuie să funcţioneaze mai eficient. Cu cât gura de aerisire se situează mai jos, cu atât pierderea termică este mai mică.
Acoperişul
Din cauza temperaturii mari care se acumulează sub acoperişul saunei, structura acoperişului necesită tratamente speciale.
La ce trebuie să fim atenţi
- Se va utiliza lemn nerăşinos. Răşina încinsă poate să ne ardă pielea.
- Pentru construcţia acoperişului se vor folosi lemne de cea mai bună calitate: molid scandinav, hemlock, brad obişnuit, molid, brad alb.
- Între banca din rândul de sus şi acoperiş să nu fie o distanţă mai mare de un metru.
- Înălţimea acoperişului să nu fie mai mare de 2,4 m.
- Stratul de blocare a vaporilor nu are ce căuta în structura acoperişului, deoarece trebuie menţinută difuziunea aburului.
- Ca material termoizolant, celuloza este foarte potrivită. Este realizată din hârtie reciclată, este trainică şi nu e toxică.
Pardoseala
Pardoseala trebuie să fie rezistentă la acizi, antifungică, termorezistentă şi uşor de curăţat. În funcţie de structură, ea se compune din mai multe straturi: soclu de beton, o izolaţie lipită, termoizolaţie şi o şapă de ciment. La suprafaţă se poate aplica gresie sau faianţă. Se finalizează cu o bază din lemn sau material sintetic.
La ce trebuie să fim atenţi
- Pardoseala să aibă o înclinaţie spre intrare, aproximativ la unu sau doi la sută.
- Drenajul pardoselii să fie realizat în afara saunei.
Uşa saunei
Uşa saunei se poate realiza din lemn sau sticlă specială. Pentru o închidere etanşă, industria ne oferă uşi de saună speciale: nedistorsionate, cu cadru de lemn masiv şi rigidizare.
La ce trebuie să fim atenţi
- Uşa să se deschidă spre exterior.
- Din motive de siguranţă, să fie prevăzută cu un sistem de închidere pe ambele părţi.
- La uşă să fie montat un geam mic.
- Unghiul de deschidere să fie minim, pentru a se evita pierderea termică.
- În timpul montării se va da atenţie locurilor neetanşeizate şi se va adăuga un prag.
- Mânerul uşii să fie din lemn, altfel există pericolul să ne ardem!