Cea mai veche formă a saunei constă dintr-o casă pe ponton, construită mai ales pe malul unui lac sau al unui râu. Pentru răcirea corpului este construită o punte mică, care duce direct în apa cristalină. În interiorul cabanei pentru saună, construită din lemn, se află soba de saună, prevăzută cu pietre brute. Păstrând tradiţia veche, sauna este încălzită adeseori şi în zilele noastre cu lemne.
În momentul când sauna este „pregătită (ceea ce înseamnă că a ajuns la nivelul de aer uscat adecvat – temperatura de 100° C) se poate începe practicarea saunei potrivit tradiţiei finlandeze. Băncile aşezate în trepte fac posibilă transpirarea în diferite zone termice, de la 60 °C până la 100 °C. Din când în când se introduce o „löyly”, adică stropire. Apa stropită pe pietrele încinse creşte conţinutul de vapori pentru scurt timp şi conferă un nou val de aburi.
La sfârşitul ritualului de practicare a saunei finlandezii se „biciuiesc”cu „vihta”, un băţ de mesteacăn (vezi la pagina 41), care stimulează circulaţia sangvină şi ajută la transpirare. Punctul culminant al practicării saunei este răcirea în apă rece sau în zăpadă.
Ce este de fapt sauna?
Sauna – numită şi baie finlandeză – este o baie cu aer uscat, fierbinte, unde temperatura poate să ajungă chiar la 100° C. Conţinutul de vapori este foarte mic, de cel mult 10%. Caracteristic practicării saunei este alternanţa temperaturilor extreme, de la foarte fierbinte până la rece ca gheaţa. În interiorul saunei suntem expuşi la un efect termic atât de puternic, încât la final trebuie să asigurăm răcirea corpului până la temperatura normală.
Pentru a obţine aceasta, din cabina încinsă ne deplasăm într-o încăpere unde ne răcorim cu apă rece ca gheaţa. În urma transpirării şi răcirii avem parte de prima experienţă a practicării saunei.
Sauna – izvorul tinereții
Efectul minunat al saunei este rezultatul alternării şirului de băi fierbinţi şi reci. Sauna este o provocare pentru trup şi suflet. Purifică, fortifică şi înviorează simţurile. Practicarea saunei are efecte benefice extraordinare.
Detoxifiere şi purificare
Prin practicarea saunei în mod sistematic asigurăm condiţii ideale pentru o viaţă lungă şi sănătoasă.
Odihnă şi regenerare
Sauna ne ajută la crearea echilibrului între trup şi suflet. Oferă o oportunitate excelentă pentru regenerarea organismului.
Rezistenţă şi un fizic de excepţie
Prin practicarea saunei echilibrăm gestionarea termică proprie. Alături de aceasta se accelerează forţele autovindecătoare ale organismului.
Efect de întinerire pentru ten şi ţinută
Sauna este o „cosmeticiană” naturală de primă clasă. Tenul îşi păstrează elasticitatea naturală.
Reîncărcarea cu energie şi inducerea sentimentului de fericire
Sauna influenţează în mare măsură buna gestionare a hormonilor. Ne reîncărcăm cu energie şi între timp experimentăm sentimentul deplin al armoniei.
Introducere în lumea saunei
Sauna finlandeză, întâlnită şi la noi, este o oază pentru îmbăiere, cu multe încăperi, ale căror funcţii sunt în strânsă legătură cu „sufletul saunei”, care este cabina încinsă. Prima încăpere în care intrăm pentru a ne bucura de beneficiile saunei este vestiarul, care este prevăzut cu cabină pentru dezbrăcat, sertar pentru lucrurile de valoare şi un dulap pentru haine.
Odată cu pătrunderea în vestiar, să încercăm să lăsăm totul în urmă: concomitent cu hainele şi încălţămintea să ne „dezbrăcăm” şi de grijile zilnice, de timpul urât şi proasta dispoziţie. Astfel eliberaţi, în costum de baie, intrăm în antreul cabinei încinse.
Igiena înainte de saună
Aici ne stau la dispoziţie cabine de duş ăi cu jeturi revigorante. În felul acesta, alături de igiena trupului, ne eliberăm şi sufletul de stres şi griji.
Cabina de saună
„ Sufletulsaunei” este cabina încinsă, construită din lemn. Băncile sunt situate în general pe trei rânduri suprapuse. Acestea corespund diferitelor zone termice (Soba, cu pietrele încinse, emană căldură plăcută în încăpere. Lângă sobă se află un ciubăr din lemn cu un polonic pentru udat. Pe pereţi sunt aplicate clepsidre mobile pentru stabilirea perioadei de îmbăiere. Încăperea este dotată cu termometru.
Temperatura aerului
sub acoperiş | 90-100° C |
băncile de sus | 80-90° C |
băncile din mijloc | 60-70° C |
băncile de jos | 40-60° C |
pe pardoseală | 40-50° C |
Temperatura sobei
pietre | 600-900° C |
suprafaţa | 90-100° C |
Temperatura lemnului
acoperiş | 95-100° C |
pereţi | 60-95° C |
băncile de sus | 80° C |
băncile din mijloc | 60° C |
Conţinut relativ de vapori
sub acoperiş | 2-5% |
băncile de sus | 2-8% |
băncile din mijloc | 6-25% |
pe pardoseală | 25-60% |
Încăperea deschisă
În multe amplasamente se află o terasă sau o grădină unde putem beneficia de aer liber. Este suficient şi un balcon unde ne putem răcori căile respiratorii după „ runda termică”.
Încăperea de răcorire
Aici se află duşuri cu apă rece pentru revigorare, furtunuri pentru udat, duş cu ciubăr sau duş în valuri din care se toarnă apă rece. Centrul încăperii de răcire este ocupat de bazinul pentru cufundare, pentru împrospătarea vitalităţii. În altă încăpere separată sunt mai multe bazine mici pentru încălzirea picioarelor după răcorire.
Încăperea pentru relaxare
Încăperea pentru relaxare ne asigură un repaus încântător. Întinşi pe canapeaua comodă, înfăşuraţi în halatul moale, pentru un moment uităm de lumea exterioară.
„Legenda” saunei finlandeze
Sauna finlandeză există de 2000 de ani, dar patria sa este de fapt Asia. Dinspre Mongolia au apărut triburile nomade din care s-au desprins „finlandezii pădureni”, care au populat teritoriul de azi încă din primele secole după naşterea lui Hristos.
Una dintre primele îndeletniciri ale lor a fost – nici nu se putea altfel! – construirea unei saune. Practicarea saunei servea în primul rând, alături de igiena corporală, fortificării organismului. Numai în acest fel au reuşit finlandezii să supravieţuiască temperaturilor joase din ţinutul nordic.
Câte funcţii avea sauna?
Sauna, încăperea multifuncţională a culturilor timpurii, în afară de transpirare, a fost utilizată pentru uscarea fructelor, fermentarea malţului, salinizare şi uscarea recoltei. A fost casă de rugăciuni, cameră de lucru, chiar şi casă de naşteri: foarte mulţi copii finlandezi au venit pe lume în saună. Mulţi bolnavi au fost îngrijiţi în saună.
Naturopaţii au utilizat condiţiile igienice ale saunei pentru practicarea profesiei. Bineînţeles, în aceste cazuri sauna nu a fost încălzită la maxim.
Cuvântul „saună”
„Saună” este unul dintre cele mai vechi cuvinte ale limbii finlandeze. Derivat din „savu”- adică fum – are înţelesul de văgăună, construcţie din lemn adâncită pe jumătate în pământ. Scriptele vechi spun că locuinţele ascunse sub pământ ale oamenilor care munceau pe câmp se puteau depista numai după fumul care se ridica. Locuinţa se numea „savu”- adică fum – din care mai târziu a luat naştere cuvântul „saună”.
Ziarele nemţeşti făceau reclamă la saună în felul următor: „Dacă doriţi să experimentaţi raiul şi iadul în acelaşi timp, frecventaţi sauna finlandeză”. Aşa şi-a făcut loc cuvântul „saună” în vocabularul limbii germane.
În prima treime a secolului XX, cuvântul „saună” a fost tradus greşit în câteva limbi. Mult timp a fost menţionat sub denumirea de baie de aburi. Acest fapt este derutant şi generează neînţelegeri chiar şi în prezent.
Sauna cu fum
Sauna cu fum constituie tipul fundamental al saunei finlandeze: era o construcţie pe ponton, de formă pătrată, în care soba din pietre, alimentată cu lemne, nu era racordată la un horn. Când sauna a ajuns la temperatura adecvată, între 50 şi 75° C, oamenii au stins focul, iar încăperea a fost curăţată de funingine. Astfel sauna devenea pregătită pentru îmbăiere.
Sauna de pământ
Sauna de pământ – în finlandeză „maasauna” – este forma străveche a transpirării. Oamenii au săpat o groapă lată în pământ, apoi au acoperit-o cu crengi şi muşchi. În mijlocul văgăunii era o sobă din pietre suprapuse, care era udată cu apă când se încingea. Nu exista ventilaţie. În partea de sus temperatura ajungea şi la 120° C, dar era suportabilă deoarece solul dimprejur era în mare parte îngheţat.
Sauna prevăzută cu horn
Dezvoltarea saunei prevăzute cu horn a oferit confort şi siguranţă mult mai mari, deoarece în timp multe saune cu fum au căzut pradă flăcărilor. Acum fumul se elimina prin horn fără obstacole şi sauna nu trebuia curăţată de funingine. Prin introducerea sobei electrice pentru saună, pe la mijlocul secolului XX, a început avalanşa răspândirii continue a saunei. De acum se puteau construi saune în clădirile deja existente.